În timp ce mulți români își închid conturile bancare la Raiffeisen Bank, puțini știu de marea lovitură dată de banca austriacă. Abia acum, detalii neașteptate ies la lumină.
Cei de la economica.net scriu că grupul românesc Adrem, care era cel mai important acționar al Bioenergy Suceva, a renunțat în final la participația în cadrul companiei.
Ce s-a întâmplat mai departe? În mod indirect, participația a ajuns chiar în portofoliul băncii austriece Raiffeisen, cea care a finanțat anterior proiectul.
Cum s-au întâmplat toate astea? Ei bine, conform economica.net, Adrem Invest a ieșit din acționariatul centralei pe biomasă de la Suceava, construită în deceniul trecut.
Drept rezultat, cel mai mare acționar este acum un vehicul controlat de banca austriacă Raffeisen. Anunțul a fost făcut chiar de către Corneliu Bodea, unul dintre acționarii și fondatorii Adrem.
Acesta susține că cei de la Raiffeisen Bank au ajuns acționari pentru că în final, s-a operaționalizat înțelegerea prin care, în cazul în care banca, care inițial a finanțat o parte din proiect, nu va primi banii înapoi, atunci va deveni acționari.
Se pare că împrumutul inițial a fost garantat cu acțiuni, însă nimeni nu se aștepta la un astfel de rezultat.
Chiar și Bodea spune că investiția a fost una cât se poate de greșită, iar repercusiunile se văd de abia acum. De asemenea, el a explicat care au fost și factorii ce au dus la o astfel de situație.
Problemele au fost multe, iar rezultatul se poate vedea chiar acum, având în vedere că Raiffeisen Bank a devenit patron la compania respectivă.
“A fost o gaură neagră de la început, întâi din cauza rețelei de transport și distribuție a agentului termic, care a dat faliment după ce am făcut centrala. Apoi a venit o schimbare a legislației referioare la certiicatele verzi pentru biomasă, care era folosită și de noi, dar și de nișe firme austriece care făceau conglomerate (Schweighofer, care a și fost acționar la centrală, dar și-a vândut între timp participația).
S-a apreciat că influența nostră în stabilirea prețului materiei prime era foarte mare, deci noi prin achiziția de deșeuri creșteam prețul deșeurilor, și printr-un ordin al ministrului Mediului, s-a decis să nu se mai acorde certificate verzi pentru 60% din deșeurile folosite de noi”, a spus Bodea.
