Potrivit oamenilor de știință, unul dintre cele mai consumate medicamente la nivel mondial, paracetamolul, ar putea avea și alte efecte decât eliminarea durerilor de cap. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, acetaminofen, cunoscut popular drept paracetamol, ar putea avea efecte adverse neprevăzute.
Studiul a analizat schimbările comportamentale ale oamenilor aflați sub influența medicamentului. Concluzia a fost că acesta din urmă ar putea crește tendința de a lua decizii riscante.
„Acetaminofenul pare să îi facă pe oameni să simtă mai puține emoții negative atunci când aceștia iau în considerare activitățile riscante — pur și simplu nu se simt la fel de speriați”, a explicat neurologul Baldwin Way, de la Ohio State University, potrivit Science Alert.
„Cu aproape 25% din populația din SUA care ia acetaminofen în fiecare săptămână, percepția unui risc redus și asumarea unor riscuri tot mai mari ar putea avea efecte importante asupra societății”, a precizat acesta.
Aceste descoperiri se adaugă unor cercetări recente care sugerează că efectele acetaminofenului asupra reducerii durerii se extind și la diferite procese psihologice, scăzând receptivitatea oamenilor în privința sentimentelor, ducând la o empatie redusă și chiar „tocind” funcțiile cognitive.
În mod similar, studiul lui Way sugerează că este afectată capacitatea oamenilor de a percepe și de a evalua riscurile atunci când iau acetaminofen. Deși efectele ar putea fi ușoare, merită luate în considerare, dat fiind că acetaminofenul este cel mai comun ingredient medicamentele din America, găsit în peste 600 de tipuri diferite de medicamente, care se acordă fără prescripție medicală.
Într-o serie de experimente care au implicat peste 500 de studenți ca participanți, Way și echipa sa au măsurat modul în care o singură doză de 1.000 mg de acetaminofen (doza maximă recomandată pentru adulți) repartizată aleatoriu participanților le-a afectat comportamentul privind asumarea riscurilor, în comparație cu un grup care a primit pastile cu efect placebo.
Cele două grupuri au trebuit să umfle un balon pe un ecran de computer. Cu fiecare pompare, ei câștigau o sumă imaginară de bani. Singura cerință era să câștige cât mai mulți bani posibil prin pomparea balonului, fără a sparge balonul, caz în care pierdeau banii. Rezultatele au arătat că grupul care luase pastile cu efect placebo a fost mult mai grijuliu, iar grupul care a primit paracetamol a spart mult mai multe baloane.
„Dacă nu îți place riscul, poate pompezi de câteva ori, apoi decizi să renunți, pentru că nu vrei ca balonul să se spargă și să pierzi banii”, a spus neurologul. „Însă în cazul acelora care au luat acetaminofen, pe măsură ce balonul se mărește, (…) cu atât mai puțin scade anxietatea și nivelul de emoții negative legate de cât de mare devine balonul și cât de posibil este să se spargă”.
Pe lângă această simulare, participanții au completat și chestionare în timpul a două dintre experimente, evaluând nivelul de risc pe care îl percep în diferite scenarii ipotetice, cum ar fi pariul veniturilor unei zile de muncă pe un eveniment sportiv, săritul cu coarda bungee de pe un pod înalt sau condusul unei mașini fără centură de siguranță.
În general, pe baza unei medii a rezultatelor diferitelor teste, echipa a concluzionat că există o relație semnificativă între administrarea de acetaminofen și alegerea unui risc mai mare, chiar dacă efectul observat poate fi ușor.
Acestea fiind spuse, cercetătorii recunosc că efectele aparente ale medicamentului asupra comportamentului de asumare a riscurilor ar putea fi interpretate și prin alte tipuri de procese psihologice, cum ar fi, probabil, reducerea anxietății.