În mijlocul controverselor din tabăra Survivor România 2026, unde afaceristul brașovean Călin Donca a ajuns subiectul unor critici aprinse și acuzații privind un posibil flirt cu colegele de competiție, Roxana Condurache și Maruna Dina, presa și publicul s-au întrebat imediat: cine este femeia care îi este alături în viața reală și cum a reacționat ea la zvonurile lansate în direct la TV?

Soția lui Călin Donca se numește Orianda Donca. Ceea ce puțini știu este că aceasta nu este doar „soția unui concurent la Survivor”, ci o femeie care a construit împreună cu partenerul ei o familie numeroasă și o poveste de succes personal. Orianda are 36 de ani și este mama a cinci copii – trei fete și doi băieți – pe care îi crește în mod activ, implicându-se zi de zi în educația și bunăstarea lor.

Deși în prezent apare adesea în lumina reflectoarelor ca „soția milionarului de la Survivor”, povestea ei începe într-un mod mult mai modest. În anii în care se cunoșteau, Călin și Orianda au locuit într-un mic apartament în chirie și dormeau pe saltele pe jos, muncind din greu pentru a se ridica din situația financiară dificilă. Azi, cuplul se bucură de o viață confortabilă și de afaceri prospere, rezultat al muncii lor încă dinainte de a deveni cunoscuți publicului larg.

Conform unei biografii detaliate, Orianda și Călin au împreună afaceri variate, inclusiv în domeniul energiei și al energiei regenerabile, iar femeia a jucat un rol esențial în administrarea acestora în primii ani de dezvoltare. Ea a lucrat și ca antrenor de fitness. Totodată, s-a ocupat și se ocupă în continuare de creșterea copiilor, fiind vocea calmă și echilibrată din spatele familiei Donca.

Cei doi au și un magazin unde vând produse românești, iar cei mai mulți bani i-au făcut practic din cryptomonede. De altfel, Donca a și fost arestat în trecut fiind acuzat că ar fi păcălit mai mulți oameni pe această zonă. El a negat mereu totul, iar dosarul nu s-a închis încă.

Ce spune Orianda despre acuzațiile de infidelitate de la Survivor România

În edițiile recente ale Survivor România 2026, tensiunile dintre Călin Donca și competitorii săi au escaladat după ce  Larisa Uță l-ar fi acuzat de flirt cu alte concurente, inclusiv Marina Dina și Roxana Condurache. Astfel de afirmații au declanșat o reacție din partea comunității online, dar și o reacție publică din partea soției sale.

Orianda Donca a vorbit deschis, pentru prima dată, despre aceste controverse, respingând ferm zvonurile conform cărora soțul ei ar fi avut vreo comportare nepotrivită. În declarațiile pentru Știrile Antena Stars, Orianda a explicat că, în condițiile extreme din competiție – oboseală, foame și stres – este normal ca tensiunile să apară, dar nu există probe clare că soțul săi ar fi făcut ceva în neregulă. Ea susține că astfel de zvonuri sunt doar „bârfe și minciuni” care circulă rapid, mai ales într-un show unde stresul afectează comportamentul tuturor.

Orianda a spus că își cunoaște foarte bine partenerul de viață de peste un deceniu și că are încredere deplină în el. A subliniat că cei doi sunt împreună de 18 ani și că ceea ce se întâmplă în emisiune nu reflectă realitatea vieții lor de familie. Conform ei, experiența din competiție este doar o provocare, iar comportamentul din junglă este influențat de factorii specifici ai emisiunii și nu reprezintă un motiv de îndoială în ceea ce privește loialitatea lui Călin față de familie.

Viața de după acuzații: sprijinul familiei în fața criticilor

Momentul în care aceste conflicte au devenit publice a atras și alte reacții din partea fanilor și opiniei publice. Mulți au comentat pe rețelele sociale, speculând asupra impactului pe care astfel de acuzații îl pot avea asupra imaginii lui Călin și, implicit, asupra familiei sale. În acest context, reacția soției sale a fost crucială pentru a clarifica poziția familiei Donca și pentru a arăta un front unit în fața controversei.

Orianda a atras atenția asupra faptului că, din perspectiva ei, lipsa de somn, condițiile vitrege și concentrarea pe supraviețuire fac ca interpretările comportamentului unor concurenți să fie adesea exagerate sau eronate. Mai mult, ea a subliniat că nu există imagini clare sau probe vizuale prezentate publicului care să susțină acuzațiile de flirt sau infidelitate.

Pe rețelele sociale, Orianda este activă, împărtășind imagini și momente din viața de familie, prezentând o realitate liniștită și armonioasă alături de cei cinci copii. Contul ei de Instagram arată o femeie dedicată familiei, pasionată de sănătate, stil de viață și educație parentală, ceea ce contrastează cu imaginea controversată a show-ului de televiziune.

În timp ce Survivor România continuă să aducă în prim-plan conflicte și discuții aprinse între concurenți, figura calmă și echilibrată a Orirandae Donca rămâne un reper clar al stabilității pentru familia Donca. Orianda – mamă, parteneră și susținătoare neclintită – oferă contextul unei povești de viață care merge mult dincolo de tumultul unei emisiuni de televiziune. Cu o istorie de muncă asiduă, o familie numeroasă și o implicare constantă în afaceri și educația copiilor, ea dovedește că în spatele fiecărei vedete există o temelie solidă ce nu poate fi zguduită de bârfe sau speculații televizat.

Articolul Cine este Orianda Donca, soția Faimosului Călin Donca? Cu ce s-a ocupat aceasta înainte să devină milionară și să aibă 5 copii apare prima dată în ShowNews.

METEO. România traversează unul dintre cele mai severe episoade de iarnă din ultimii ani, iar veștile meteorologilor nu sunt deloc îmbucurătoare. Potrivit celor mai recente informații furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), gerul va persista în toată țara și în zilele următoare, cu temperaturi extrem de scăzute atât pe timpul nopții, cât și pe parcursul zilei. Mai mult, luni noapte, 19 ianuarie, întreg teritoriul României va fi sub cod galben de ger, o situație rar întâlnită în ultimii ani.

România, sub un val de frig cum nu a mai fost din 2017

Meteorologul ANM, Meda Andrei, a explicat în direct la Digi24 că, deși luna ianuarie este cunoscută drept cea mai rece lună a anului, intensitatea acestui val de frig este una neobișnuită pentru ultimii ani. Ultima iarnă comparabilă ca severitate a fost în 2017, iar înainte de acest episod trebuie să ne întoarcem chiar cu aproximativ un deceniu în urmă, când în București se înregistrau temperaturi de până la -20 de grade Celsius.

„Gerul va persista până spre mijlocul săptămânii, cu temperaturi în general între -20 și -10 grade Celsius în mare parte din țară”, a precizat meteorologul. În majoritatea regiunilor, nopțile vor fi extrem de reci, iar disconfortul termic va fi accentuat de vânt și de umezeală.

Zonele cele mai afectate de temperaturile extreme

Potrivit ANM, cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra în Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei, în special în zonele depresionare și pe văi, unde mercurul din termometre poate coborî chiar și până la -20 de grade Celsius. De asemenea, în nord-estul Moldovei și în estul Transilvaniei, gerul va persista inclusiv pe parcursul zilei, cu temperaturi care pot rămâne în jurul valorii de -10 grade.

Chiar dacă în zona Crișanei vremea va fi ușor mai blândă pentru o scurtă perioadă, meteorologii avertizează că și aici frigul se va intensifica în următoarele nopți, iar codul galben va fi extins.

Temperaturile, mult sub normalul perioadei

Specialiștii ANM atrag atenția că valorile termice înregistrate în aceste zile sunt sub media multianuală pentru această perioadă a anului. În unele regiuni, temperaturile diurne sunt cu 7–9 grade Celsius mai scăzute decât normalul climatologic, iar pe timpul nopții diferențele pot fi chiar mai mari.

Meda Andrei a reamintit că astfel de episoade de ger extrem nu sunt fără precedent în România. În 2012, inclusiv în Capitală s-au înregistrat temperaturi sub -20 de grade, iar în iernile 2015–2016, în estul Transilvaniei, temperaturile au coborât chiar sub -30 de grade Celsius. Cu toate acestea, după mai mulți ani cu ierni blânde, populația resimte mult mai acut acest val de frig.

Când se încălzește vremea și ce se întâmplă cu precipitațiile

În ceea ce privește evoluția vremii, meteorologii spun că până marți șansele de precipitații vor fi reduse și vor apărea doar izolat ninsori slabe, în special în sudul și estul țării, dar și în zonele montane. Situația se va schimba însă din a doua jumătate a săptămânii.

Din noaptea de miercuri spre joi, precipitațiile se vor extinde treptat, începând cu sudul țării și apoi în celelalte regiuni. Nu va fi vorba doar despre ninsoare, ci și despre lapoviță și ploaie, în condițiile în care temperaturile vor rămâne preponderent negative.

Risc major de polei: avertisment ANM

ANM avertizează asupra unui risc crescut de polei, mai ales pe timpul nopții și dimineața. În unele zone, din cauza temperaturilor negative persistente, poleiul se poate menține inclusiv pe parcursul zilei, ceea ce va crea condiții periculoase pentru trafic și deplasările pietonale.

„Din a doua jumătate a săptămânii, probabilitatea de depunere de polei este foarte mare, în special noaptea și dimineața, dar vor fi regiuni unde poleiul va persista și ziua”, a subliniat Meda Andrei.

Concluzie: gerul mai rămâne în România

În concluzie, România nu scapă de ger prea curând. Temperaturile extrem de scăzute vor continua cel puțin până la mijlocul săptămânii, iar riscul de polei va crește semnificativ în zilele următoare. Autoritățile recomandă populației să fie atentă la avertizările meteo, să evite deplasările inutile și să se pregătească pentru condiții de iarnă severă, comparabile cu cele mai reci episoade din ultimul deceniu.

Articolul ANM a anunțat cât mai ține gerul extrem în România. Vin temperaturi foarte scăzute, dar apoi se va mai încălzi apare prima dată în ShowNews.

Printre producțiile care au reușit să iasă din tipare, fără însă a atrage atenția masivă a publicului larg, se numără Giri/Haji – un thriller dramatic lansat pe Netflix, care a fost lăudat de critici, dar aproape ignorat de algoritmi.

Giri/Haji, în traducere „Datorie/Rușine”, este o co-producție britanico-japoneză, creată de Joe Barton, care aduce în prim-plan o poveste tensionată despre crimă organizată, loialitate familială și identitate culturală. În centrul poveștii se află Kenzo Mori, un detectiv din Tokyo trimis la Londra pentru a-l găsi pe fratele său, Yuto, un fost membru Yakuza despre care se credea că a murit.

Această premisă aparent clasică de „căutare a fratelui pierdut” se transformă rapid într-o meditație complexă asupra vinovăției, datoriei, rușinii și a modului în care alegerile personale reverberează în cercuri largi – afectând nu doar familia, ci și comunitățile din două orașe aflate la mii de kilometri distanță.

Thriller cu lirism poetic și realism vizual

Ce distinge Giri/Haji de alte seriale este felul în care combină mai multe registre narative și estetice. Pe de o parte, avem povestea polițistă cu ritm alert și suspans autentic, cu urmăriri, crime, personaje din lumea interlopă și o Londră periculoasă în care nimeni nu e ce pare.

Pe de altă parte, serialul își permite momente de introspecție poetică, uneori aproape teatrale, precum și secvențe animate sau coregrafiate simbolic, care funcționează ca metafore vizuale pentru suferința interioară a personajelor.

Acest amestec curajos de realism brutal și lirism vizual creează o experiență profundă, neobișnuită pentru publicul obișnuit cu formulele clasice ale genului.

Personaje complexe și relații profunde

Un alt punct forte este construcția personajelor. Kenzo Mori, interpretat cu o gravitate convingătoare de Takehiro Hira, este un om prins între două lumi: cultura tradițională japoneză care cere sacrificiu și disciplină, și haosul imprevizibil al vieții londoneze, unde emoțiile și dorințele refulate ies la suprafață.

Fratele său, Yuto, este o figură tragică, cu o moralitate ambiguă, dar umană, în timp ce personajele secundare, precum detectiva britanică Sarah sau Rodney, un escort gay cu probleme personale profunde, adaugă nuanțe de autenticitate și complexitate poveștii.

Relațiile dintre aceste personaje sunt tratate cu respect, subtilitate și empatie, ceea ce oferă serialului o încărcătură emoțională rar întâlnită în thrillere.

Un serial anulat prea devreme, dar cu final satisfăcător

Deși a fost bine primit de critici – fiind descris drept unul dintre cele mai bune seriale ale anului 2019 de către publicații precum The Guardian sau IndieWire – Giri/Haji a fost anulat după un singur sezon, spre dezamăgirea fanilor.

Cauzele? Posibil lipsa de promovare, structura narativă atipică sau faptul că nu s-a încadrat în tiparele comerciale ale unui thriller „bingeable”. Și totuși, această anulare nu trebuie să descurajeze potențialii spectatori.

Povestea sezonului unu este completă, rotundă și satisfăcătoare, oferind un final care lasă loc atât reflecției, cât și unei posibile continuări (dacă aceasta ar fi existat).

Articolul Serialul de pe Netflix pe care sigur nu l-ai văzut, dar care este o adevărată capodoperă. Îți rămâne în minte apare prima dată în ShowNews.

O propunere legislativă venită din partea Partidului Național Liberal (PNL) a generat un val de reacții și controverse, după ce s-a aflat că angajații care lucrează mai mult de 12 ore pe zi ar putea fi amendați cu sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de euro.

Angajații care lucrează mai mult de 12 ore pe zi ar putea fi amendați

Potrivit Blocului Național Sindical (BNS), măsura este considerată aberantă, injustă și profund incorectă, fiind percepută ca o formă de penalizare a muncii, dar și ca un transfer ilegal de responsabilitate de la angajatori la angajați.

Inițiativa legislativă stabilește o durată maximă de lucru de 12 ore pe zi. Problema majoră apare însă din prevederea care obligă salariații, și nu angajatorii, să plătească amenzi semnificative dacă această limită este depășită. Această abordare a stârnit critici dure din partea BNS, care atrage atenția că un contract ilegal de muncă este creat de angajatori, nu de angajați. Prin urmare, răspunderea legală ar trebui să revină celor care organizează și impun condițiile de muncă.

Legea în forma propusă incriminează salariații pentru nereguli care nu le aparțin

BNS subliniază că legea în forma propusă ignoră realitatea din piața muncii și creează un precedent periculos prin faptul că incriminează salariații pentru nereguli care nu le aparțin. De asemenea, sindicaliștii consideră că legislația actuală conține deja suficiente mecanisme pentru combaterea muncii ilegale și că nu este nevoie de o măsură suplimentară care să încarce angajații cu sancțiuni de ordin penal sau financiar.

Astfel, această propunere legislativă nu doar că nu rezolvă problema muncii ilegale, ci adaugă un nivel suplimentar de presiune asupra angajaților. În loc să tragă la răspundere angajatorii care impun sau tolerează abuzuri, legea propusă mută vina asupra celor care muncesc, ceea ce o face, potrivit BNS, profund nedreaptă și nejustificată.

Articolul Legea care a pus pe jar România. Angajații vor fi amendați cu 10.000 de euro dacă lucrează peste acest număr de ore apare prima dată în ShowNews.

Aceste majorări afectează apa caldă, căldura, energia electrică și gazele naturale, fiind determinate de măsuri fiscale anunțate de guvern, precum și de eliminarea unor subvenții existente până acum.

Căldura și apa caldă se scumpesc din iulie

Deși noile tarife pentru căldură și apă caldă se aplică din iulie 2025, efectele financiare asupra populației se vor resimți în facturile emise în luna august. Scumpirea este generată de creșterea TVA-ului pentru energia termică de la 5% la 9%.

La acest moment, craiovenii plătesc un tarif local subvenționat de 376,19 lei/Gcal (exclusiv TVA), ceea ce va deveni 410,05 lei/Gcal după aplicarea noii cote de TVA, adică o creștere de 15,05 lei pentru fiecare gigacalorie consumată.

Prețurile actuale sunt următoarele:

• Tariful local al energiei termice facturat populației: 395 lei/Gcal (inclusiv TVA), echivalentul a 339,64 lei/MWh (fără TVA);
• Tariful de distribuție și furnizare prin puncte termice: 603,35 lei/Gcal (fără TVA), adică 518,79 lei/MWh;
• Prețul local de producere, distribuție și furnizare prin centrale termice: 869,20 lei/Gcal (fără TVA), echivalentul a 747,38 lei/MWh;
• Subvenția pentru populație: 227,16 lei/Gcal (fără TVA), respectiv 195,32 lei/MWh;
• Tariful de facturare pentru populație (fără TVA): 376,19 lei/Gcal, adică 323,47 lei/MWh.

Toate aceste valori vor fi influențate de noua cotă de TVA de 9%, ceea ce va genera automat un cost mai mare pentru consumatori.

Scumpiri și la energie electrică din 1 iulie

Odată cu data de 1 iulie 2025, subvențiile pentru energia electrică sunt eliminate. Până acum, consumatorii beneficiau de tarife plafonate, diferențiate în funcție de consum: 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh. În lipsa acestor plafoane, prețurile pot ajunge până la 1,5 lei/kWh, ceea ce poate duce la dublarea facturilor în cazul unui consum de până la 100 kWh.

Consumatorii din Craiova au opțiunea de a-și schimba furnizorul de energie electrică, online, în funcție de ofertele disponibile pe piață. Totuși, singurii care vor primi în continuare un sprijin financiar din partea statului sunt persoanele vulnerabile. Acestea vor beneficia lunar de un tichet electronic în valoare de 50 de lei pentru plata facturii la energie electrică, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

• Persoană singură cu venit net lunar de maximum 1.940 lei;
• Familie cu venit net lunar pe membru de maximum 1.784 lei.

Majorare moderată la gaze naturale, dar cu preț final plafonat

Și gazele naturale se scumpesc, însă impactul asupra consumatorilor este mai redus, întrucât se menține plafonarea prețului final până la 31 martie 2026. Tarifele de distribuție vor crește, iar prețul gazului va fi, în medie, cu 0,005 lei/kWh mai mare decât anterior.

În ciuda acestei creșteri, craiovenii și restul consumatorilor finali nu vor plăti mai mult decât prețul plafonat în vigoare, datorită măsurilor de protecție încă aplicabile pentru această categorie de servicii.

Articolul Cresc iar prețurile la facturi. Românii trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar apare prima dată în ShowNews.

Totul pornește de la un incident banal: o pană de cauciuc, o defecțiune mecanică, un motor care refuză să mai pornească. Ce urmează, însă, poate transforma o simplă problemă tehnică într-un coșmar financiar.

Sub pretextul oferirii de ajutor, escrocii intervin imediat, prezentându-se ca mecanici sau firme de tractare. Ei apar aproape miraculos de repede – uneori în doar câteva minute – profitând de informațiile oferite în timp real de aplicații ca Waze.

Șoferii, victime ușoare în situații-limită

Cei care cad în capcană sunt de obicei șoferi vulnerabili, blocați în locuri izolate, cum sunt autostrăzile. Sub presiunea momentului și stresați de împrejurări, acceptă „ajutorul” fără să verifice identitatea celor care pretind că sunt trimiși de companiile de asigurări.

Apoi vine șocul: facturi de sute sau chiar mii de euro, uneori pentru servicii minimale, alteori pentru „reparații” fictive sau costuri ascunse absurde. Decontarea prin asigurare este imposibilă, deoarece firmele respective nu sunt autorizate.

Metoda este ingenioasă și periculoasă: escrocii urmăresc aplicațiile de trafic pentru a detecta în timp real incidentele rutiere. În multe cazuri, se prezintă drept reprezentanți ai unor firme reale, având documente și echipamente aparent credibile. Uneori, chiar imită uniformele și numerele de înmatriculare ale companiilor legitime.

Cazuri reale, pierderi uriașe

Un caz relatat în Franța scoate la iveală dimensiunea fenomenului. Un conducător auto a fost taxat cu peste 3.000 de euro pentru un serviciu banal, în condițiile în care tariful real ar fi fost de trei ori mai mic.

În altă situație, un șofer a primit o platformă de tractare la doar cinci minute după apel, deși compania de asigurări anunțase că va dura cel puțin treizeci de minute.

În realitate, sosise o echipă neautorizată, care a interceptat incidentul prin aplicația de trafic și a acționat înaintea profesioniștilor reali.

Articolul Nouă fraudă pe șosele. Escrocii urmăresc șoferii prin Waze. Ajung să plătească și 3.500 € apare prima dată în ShowNews.

Cererea pentru chefi profesioniști este în continuă creștere, iar domeniul HoReCa resimte acut lipsa de personal calificat. Meseria de bucătar nu mai este privită ca o ocupație de compromis, ci ca o carieră prestigioasă, care poate aduce satisfacții financiare considerabile.

O profesie din ce în ce mai populară și salarii atractive

Atât restaurantele din România, cât și cele din afară sunt într-o continuă căutare de talente care să aducă un plus de valoare prin creativitate și rafinament culinar.

În România, un chef cu experiență poate câștiga între 2.000 și 3.000 de euro lunar, în funcție de nivelul de pregătire, de renumele localului și de specificul restaurantului. În străinătate însă, salariile pot atinge și 5.000 de euro pe lună, mai ales în restaurante de top, cu stele Michelin sau în locații turistice de lux.

Această perspectivă îi motivează pe mulți tineri să urmeze cursuri de specialitate, fie în țară, fie în afara granițelor, acolo unde pot învăța de la cei mai buni din domeniu. Dorința de a atinge excelența și de a lucra într-un mediu profesionist îi determină pe viitorii bucătari să investească timp și efort în formarea lor.

Tinerii din Iași aleg meseria de chef

Un exemplu concret vine din Iași, unde mulți tineri s-au orientat către meseria de chef. Unii pleacă în străinătate pentru a se specializa în restaurante de renume, în timp ce alții aleg să urmeze cursuri de formare profesională organizate local. Din păcate, școlile de ucenici tradiționale nu mai funcționează, iar formarea noilor generații de chefi este susținută în principal de bucătari cu experiență, care predau în cadrul cursurilor gratuite organizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași.

Aceste cursuri sunt accesibile pentru șomeri și au mare căutare. Cei care le finalizează pot să se angajeze imediat, uneori chiar în timpul desfășurării lor, în funcție de interesul angajatorilor. Pregătirea se bazează pe practică intensă și este adaptată cerințelor actuale din industrie.

O carieră susținută de pasiune și disciplină

Un exemplu al succesului în acest domeniu este chef Andrei Marfa, bucătar din Iași specializat în fine dining, care a lucrat în străinătate și s-a perfecționat acolo.

Acum, el gătește frecvent preparate premium, inclusiv vita Wagyu Kobe, considerată cel mai scump fel de mâncare din oraș. Experiența acumulată în afară i-a oferit un avantaj major în carieră, demonstrând că dedicarea și educația continuă pot aduce rezultate remarcabile.

Articolul Job-ul plătit cu minim 2.000 de euro în România în prezent. Nu sunt necesare studii superioare apare prima dată în ShowNews.

Odată cu începutul noului an școlar, interesul părinților pentru a le oferi copiilor suport suplimentar specializat pentru școală a crescut, arată datele HomeRun, principala platformă online de servicii din România.

Deși cererea pentru ore de chitară a înregistrat cea mai rapidă creștere în primele săptămâni ale anului școlar, cu 57% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, meditațiile la matematică și engleză sunt cele mai căutate, reflectând efortul părinților de a sprijini performanța școlară a copiilor și pregătirea acestora pentru examene.

„Observăm că părinții caută să își susțină copiii și aleg meditații care să îi ajute atât la pregătirea pentru examene, cât și la dezvoltarea sau aprofundarea unor abilități vocaționale, prin lecții private de muzică, de exemplu. Cea mai mare provocare a clienților este să găsească profesori competenți, capabili să se adapteze nevoilor și stilului de învățare ale fiecărui copil,” a declarat Bașak Değim Tașpınar, co-CEO HomeRun. „Numărul profesioniștilor listați pe HomeRun este mare, iar părinții pot compara mai multe oferte, iar astfel pot lua decizii informate după ce citesc recenzii și după ce discută direct cu specialiștii calificați din zona lor.”

Meditațiile fizice: cerere în continuă creștere

După o perioadă în care meditațiile online au fost foarte căutate, cele fizice au devenit din nou populare. În 2025, 71% dintre cererile pentru meditații au fost pentru ședințe fizice, comparativ cu 67% în 2024. Doar 29% dintre utilizatori au preferat sesiuni online, ceea ce arată că părinții pun preț pe crearea unei conexiuni și pe atenția de care beneficiază în timpul meditațiilor individuale fizice — mai ales pentru elevii cu vârste între 10 și 14 ani, care au nevoie de mai multă îndrumare și să fie motivați.

Meditațiile la matematică sunt mai scumpe decât cele la engleză

Prețul mediu pentru o ședință de două ore de meditații pe HomeRun diferă în funcție de disciplină și tipul de predare. În 2025, părinții au plătit, în medie, 137 RON pentru meditațiile la matematică, cu un leu mai puțin decât prețul mediu din 2024, în timp ce costul meditațiilor la engleză au înregistrat o creștere de 6 lei, ajungând la 94 RON pe ședință.

Chiar dacă prețurile au rămas relativ stabile, cererea a fost mare imediat după începutul anului școlar, în octombrie, ceea ce arată că părinții sunt preocupați de educația copiilor și sunt dispuși să investească în profesori calificați, care au recenzii bune și care le oferă atenție dedicată copiilor. Meditațiile la matematică au fost cele mai populare în octombrie, cu o creștere de 9% a cererilor față de anul trecut, în timp ce meditațiile la engleză au înregistrat o creștere mare, de 168%, reflectând interesul tot mai mare pentru competențele lingvistice și sprijinul timpuriu în învățare.

Analizând întreaga categorie de servicii educaționale în 2025, comparativ cu 2024, se poate observa faptul că meditațiile la limbi străine au cea mai mare parte a cererilor, respectiv 42,5% din totalul solicitărilor din categorie. Acestea sunt urmate de meditațiile la matematică, cu 39,4%, confirmând astfel necesitatea constantă de sprijin academic pentru disciplinele de bază.

În plus, cursurile de artă și activități recreative — precum lecțiile de chitară, canto sau yoga — au câștigat popularitate, reprezentând aproximativ 11% din total, în timp ce meditațiile pentru discipline precum limba română, fizică, logică sau istorie reprezintă puțin peste 7% din cereri. Aceste cifre reflectă că utilizatorii din România sunt interesați atât de îmbunătățirea rezultatelor școlare, cât de dezvoltarea creativității, semn că părinții sunt preocupați de dezvoltarea unui spectru mai larg de competențe.

HomeRun – una dintre cele mai mari platforme de servicii din România

HomeRun este una dintre principalele platforme digitale dedicate serviciilor locale din România. Parte din rețeaua internațională Homerun Technology Inc., HomeRun facilitează legătura dintre români și profesioniști de încredere din mii de domenii – de la renovări și curățenie, până la meditații și lecții private. Activă în 14 țări, sub brandurile Armut, ProntoPro și HomeRun, compania este prezentă în piețe precum Italia, Turcia, Marea Britanie, Germania, Spania și Franța.

Cu o rețea de 1,9 milioane de experți și peste 26.000 de tipuri de servicii, platforma a sprijinit deja peste 22 de milioane de utilizatori să găsească specialistul ideal. Gândită pentru a fi intuitivă și orientată către nevoile clientului, HomeRun oferă libertatea de a alege profesionistul potrivit și își propune să devină liderul regional în zona EMEA.

Articolul Cât costă în medie o ședință de meditație la matematică și ce preț se plătește și pentru limba engleză? Cererea a crescut față de anul trecut apare prima dată în ShowNews.

Premierul Ilie Bolojan – o avere moderată

Ilie Bolojan, premierul actual, nu se remarcă printr-o avere spectaculoasă în comparație cu colegii săi, deținând totuși mai multe proprietăți: două terenuri și o casă în Vadu Crișului, un apartament în Oradea și un autoturism Mercedes din 2017.

Economiile sale bancare depășesc 190.000 de lei. De remarcat sunt împrumuturile și donațiile făcute către partidul PNL, în valoare totală de peste 700.000 de lei. Veniturile sale provin în principal din indemnizația de senator, subvenții agricole și chirii.

Daniel-Ovidiu David – liderul averilor ministeriale

În fruntea listei persoanelor cu averi notabile se află Daniel-Ovidiu David, ministrul Educației și Cercetării, care gestionează o colecție impresionantă de active: șapte terenuri, două case de vacanță și două autoturisme, plus economii bancare ce depășesc două milioane de lei.

Sursele veniturilor sale includ activitatea universitară, consultanța și recompensele profesionale.

Vicepremieri cu portofolii și averi diverse

Vicepremierul Tánczos Barna este proprietar a șase terenuri și a unei locuințe în Harghita, având economii bancare aproape de un milion de lei și un împrumut important acordat unei firme familiale, în valoare de peste 1,1 milioane de lei.

Un nume proeminent în lumea antreprenorială din Guvern este Dragoș Anastasiu, vicepremier, cu participații în 20 de companii și o cifră de afaceri cumulată de peste 84 milioane lei în 2024. Profitul obținut depășește 10 milioane lei, iar printre firmele sale se numără cunoscutele Touring Rent Auto și Valea Verde.

Alți vicepremieri precum Marian Neacșu și Liviu-Ionuț Moșteanu au în patrimoniu împrumuturi importante, depozite bancare solide și proprietăți imobiliare, iar veniturile lor provin din dividende, funcții guvernamentale și chirii.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Radu-Dinel Miruță

La portofoliul ministerial al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ministrul Radu-Dinel Miruță se remarcă printr-o avere substanțială, ce cuprinde patru terenuri, două imobile și un parc auto diversificat.

El are peste 1,5 milioane de lei și circa 150.000 de dolari în conturi, plus investiții și împrumuturi care îi sporesc considerabil patrimoniul.

Contrastul în patrimoniul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

Contrastant, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, nu declară proprietăți imobiliare sau automobile, însă deține obiecte de valoare, precum ceasuri și artă estimată la 45.000 de euro și conturi bancare cu sume moderate.

El a susținut financiar activitatea politică printr-un împrumut semnificativ pentru organizația PNL Prahova.

Pe linia ministerială a Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu gestionează patru apartamente în coproprietate și economii importante, în timp ce ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban, are două apartamente moștenite, bijuterii valoroase, dar și credite restante.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare – terenuri și active financiare

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, deține terenuri agricole în mai multe județe, un imobil în Pantelimon și economii în valută. Veniturile sale provin din activitatea parlamentară și acordarea de împrumuturi personale.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, combină proprietăți imobiliare în Craiova cu leasingul unui autoturism de lux și venituri considerabile din activitatea sa juridică.

Florin-Ionuț Barbu, la Agricultură, deține teren agricol și apartament în județul Olt, un autoturism sport și are datorii bancare moderate. Veniturile sale se compun din salariul ministerial, venituri salariale ale soției și chirii.

Active digitale și credite la ministrul Energiei Bogdan-Gruia Ivan

Un element aparte în Guvernul Bolojan este prezența activelor digitale, prin ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, care deține criptomonede evaluate la aproximativ 19.000 de dolari, alături de terenuri, apartament și două BMW-uri vechi. El are și mai multe credite în derulare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, nu deține bunuri imobiliare sau auto, dar are titluri de stat și credite în valoare considerabilă, cu venituri provenind din activități publice și academice.

La Investiții și Proiecte Europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru deține două apartamente, utilizează un Mini în leasing și are plasamente financiare și acțiuni în valoare semnificativă, cu venituri din activitatea europarlamentară.

Familia și bunurile ministrului de Externe Oana-Silvia Țoiu

În diplomație, Oana-Silvia Țoiu nu are bunuri personale, însă familia sa deține proprietăți în Grecia, iar ea a susținut activ politic cu un împrumut către USR.

Ministrul Mediului, Diana-Anda Buzoianu, și ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, nu au proprietăți imobiliare directe, însă ambii au economii bancare și investiții, iar soția lui Manole deține o casă și teren în Chitila.

În fine, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila-Zoltán, și ministrul Culturii, Demeter András István, au proprietăți în județele Oradea și Ilfov, respectiv, și veniturile lor provin din diverse activități publice și culturale.

Articolul Ce averi au noii miniștri ai României? Cei mai bogați oficiali din Executiv apare prima dată în ShowNews.

Impozite progresive pentru afaceri mari

Potrivit proiectului, firmele care depășesc pragul de 10 milioane de euro în venituri anuale ar urma să plătească taxe proporționale cu cifra lor de afaceri. Astfel, societățile cu venituri între 10 și 100 milioane de euro vor achita un impozit de 1%, iar cele cu afaceri ce depășesc 100 milioane și, respectiv, un miliard de euro vor suporta taxe de 2% și, respectiv, 3%.

Un regim fiscal aparte este propus pentru companiile din sectorul energetic, în special cele care activează în exploatarea și prelucrarea produselor petroliere. Pentru acestea, impozitul ar fi fixat la 5% din venituri, indiferent dacă acestea depășesc 10 milioane de euro, inclusiv pentru entitățile ce obțin venituri prin contracte de asociere în aceste domenii.

Taxarea averilor personale importante

Pe partea persoanelor fizice, proiectul introduce o taxă anuală calculată în funcție de valoarea totală a bunurilor și a veniturilor, inclusiv active financiare și proprietăți. Pentru averile ce depășesc 10 milioane de euro, cota va fi de 1%. Aceasta crește la 2% pentru patrimoniile ce depășesc 100 milioane de euro și ajunge la 3% pentru averile ce trec pragul de un miliard de euro. Evaluarea se va face pe baza situației financiare de la finalul anului precedent.

În plus, proiectul propune ajustări privind taxele în sectorul energetic offshore, vizând companiile care operează în extracția și comercializarea gazelor naturale din zone maritime. De asemenea, este prevăzută o taxă severă pentru pensiile speciale, în cazul sumelor care depășesc echivalentul a 11 salarii minime brute, acestea urmând să fie impozitate cu 90%.

Inițiatorii susțin că aceste măsuri răspund necesității unei distribuiri mai echitabile a resurselor într-un context în care disparitățile economice devin tot mai pronunțate. Deși unele sectoare precum transporturile, distribuția de energie, extracția resurselor și sistemul bancar sunt menționate în argumentația generală, acestea nu sunt clar definite în forma actuală a proiectului.

Articolul Lovitură pentru românii cu bani. Taxa pe bogăție devine realitate. Cine va scoate mai mulți bani din buzunar apare prima dată în ShowNews.